Obiectiv.info a reuşit să vorbească în exclusivitate cu promotorii mesajului "Basarabia e România", să afle cine stă în spatele misteriosului mesaj şi care e ţelul lor.
Cu siguranţă fiecare dintre noi a văzut măcar o dată înscrisul "Basarabia e România" pe un perete ori zid şi, probabil, mereu ne-am întrebat cine stă în spatele acestei campanii, dacă este vorba despre una, sau pur şi simplu cine a împânzit România cu mesajul naţionalist.
Având în vedere că scrisul, mărimea literelor şi grafica sunt aceleaşi peste tot, am putea crede că este vorba despre o persoană care călătoreşte foarte mult şi care face asta în viaţa de zi cu zi, scrie mesajele "Basarabia e România". În spatele acestei mişcări sunt însă mai multe poveşti.
Cine scrie mesajul pe ziduri
D. Cristian, cel căruia îi aparţine scrisul, lucrează în cadrul unei companii multinaţionale, iar proiectul „Basarabia” este un hobby pentru el, dar şi pentru ceilalţi colegi de echipă, în număr de cinci. Mihai lucrează la o firmă de IT care dezvoltă platforme web, Cătălin este funcţionar public în cadrul unui minister, iar Florin şi alţi doi colegi sunt avocaţi. Deşi joburile lor sunt diferite, de opt ani au un obiectiv comun: acela de a răspândi mesajul.
„Basarabenii” au acceptat să stea de vorbă cu noi sub protecția anonimatului, condiție pe care bineînțeles că o respectăm, pentru a vă putea prezenta în exclusivitate povestea mesajului. Ei spun că proiectul a început în urmă cu opt ani, cu sloganul "Basarabia Pământ Românesc", pentru ca ulterior să se transforme în "Basarabia e România". Campania reprezintă un hobby căruia fiecare dintre cei șase îi dedică o parte din timpul lor, din dorinţa de a promova mesajul în care ei văd o finalitate, deşi sunt conştienţi că aceasta nu se va întâmpla curând. "Promovarea stradală reprezintă doar o componentă a unei campanii mult mai ample de promovare a mesajului unionist", spune D. Cristian.
În cei opt ani de activitate au organizat concerte în Bucureşti şi Chişinău (astfel a apărut şi un CD muzical cu piese având mesaj patriotic sau unionist), iar veniturile obţinute în urma acestei acţiuni au constituit baza unei donaţii de calculatoare pentru liceele din Transnistria, dar şi alte acţiuni publice, precum mitinguri şi flashmob-uri.
Un alt proiect cu care se mândresc este organizarea unei şcoli de vară pentru liceenii activişti din Basarabia şi România.
Scopul campaniei „Basarabia e România”
Obiectivul campaniei este de a căpăta vizibilitate, dar şi de a atrage atenţia asupra subiectului unirii Basarabia cu România, deşi, odată cu aderarea la UE şi NATO, ţara noastră nu poate emite pretenţii de unire cu un alt stat, cu atât mai puţin dacă nu este membru al Uniunii Europene, lucru de care și cei cinci sunt conştienţi. Însă proiectul continuă, inclusiv la nivel politic, în sensul că grupul încearcă să facă un lobby puternic (înainte de alegerile parlamentare din 2012, 160 dintre senatorii şi deputaţii aleşi ulterior și-au dat semnătura pentru susținerea grupului - vor dezbate subiectul şi îi vor oferi o vizibilitate mai mare în faţa celor care au putere de decizie).
În ceea ce priveşte strângerea semnăturilor, D. Cristian precizează că acţiunea ia amploare cu ajutorul voluntarilor din majoritatea oraşelor importante din România, voluntari care au adunat până acum 45.000 de semnături din 200.000, câte sunt necesare pentru inițierea unei legi cu privire la repunerea în drepturi a românilor basarabeni.
Mai precis, este vorba de un pachet de legi pentru a pregăti unirea celor două state. Dincolo de implicaţiile politice, proiectul de lege priveşte dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state.
Pe baza unei arhive foto, s-a calculat un număr total de peste 850 de înscrisuri realizate în ultimii 7-8 ani la nivelul întregii ţări. Numai pentru scrierea mesajelor din anul 2012 s-au consumat 260 de spray-uri cu vopsea, a dezvăluit D. Cristian.
Realizarea unirii celor două ţări este privită cu scepticism chiar şi de către cei șase, însă asta nu-i descurajează. D. Cristian spune că se vede scriind pe pereţi „Basarabia e România” şi la 80 de ani.
Având în vedere că scrisul, mărimea literelor şi grafica sunt aceleaşi peste tot, am putea crede că este vorba despre o persoană care călătoreşte foarte mult şi care face asta în viaţa de zi cu zi, scrie mesajele "Basarabia e România". În spatele acestei mişcări sunt însă mai multe poveşti.
Cine scrie mesajul pe ziduri
D. Cristian, cel căruia îi aparţine scrisul, lucrează în cadrul unei companii multinaţionale, iar proiectul „Basarabia” este un hobby pentru el, dar şi pentru ceilalţi colegi de echipă, în număr de cinci. Mihai lucrează la o firmă de IT care dezvoltă platforme web, Cătălin este funcţionar public în cadrul unui minister, iar Florin şi alţi doi colegi sunt avocaţi. Deşi joburile lor sunt diferite, de opt ani au un obiectiv comun: acela de a răspândi mesajul.
„Basarabenii” au acceptat să stea de vorbă cu noi sub protecția anonimatului, condiție pe care bineînțeles că o respectăm, pentru a vă putea prezenta în exclusivitate povestea mesajului. Ei spun că proiectul a început în urmă cu opt ani, cu sloganul "Basarabia Pământ Românesc", pentru ca ulterior să se transforme în "Basarabia e România". Campania reprezintă un hobby căruia fiecare dintre cei șase îi dedică o parte din timpul lor, din dorinţa de a promova mesajul în care ei văd o finalitate, deşi sunt conştienţi că aceasta nu se va întâmpla curând. "Promovarea stradală reprezintă doar o componentă a unei campanii mult mai ample de promovare a mesajului unionist", spune D. Cristian.
În cei opt ani de activitate au organizat concerte în Bucureşti şi Chişinău (astfel a apărut şi un CD muzical cu piese având mesaj patriotic sau unionist), iar veniturile obţinute în urma acestei acţiuni au constituit baza unei donaţii de calculatoare pentru liceele din Transnistria, dar şi alte acţiuni publice, precum mitinguri şi flashmob-uri.
Un alt proiect cu care se mândresc este organizarea unei şcoli de vară pentru liceenii activişti din Basarabia şi România.
Scopul campaniei „Basarabia e România”
Obiectivul campaniei este de a căpăta vizibilitate, dar şi de a atrage atenţia asupra subiectului unirii Basarabia cu România, deşi, odată cu aderarea la UE şi NATO, ţara noastră nu poate emite pretenţii de unire cu un alt stat, cu atât mai puţin dacă nu este membru al Uniunii Europene, lucru de care și cei cinci sunt conştienţi. Însă proiectul continuă, inclusiv la nivel politic, în sensul că grupul încearcă să facă un lobby puternic (înainte de alegerile parlamentare din 2012, 160 dintre senatorii şi deputaţii aleşi ulterior și-au dat semnătura pentru susținerea grupului - vor dezbate subiectul şi îi vor oferi o vizibilitate mai mare în faţa celor care au putere de decizie).
În ceea ce priveşte strângerea semnăturilor, D. Cristian precizează că acţiunea ia amploare cu ajutorul voluntarilor din majoritatea oraşelor importante din România, voluntari care au adunat până acum 45.000 de semnături din 200.000, câte sunt necesare pentru inițierea unei legi cu privire la repunerea în drepturi a românilor basarabeni.
Mai precis, este vorba de un pachet de legi pentru a pregăti unirea celor două state. Dincolo de implicaţiile politice, proiectul de lege priveşte dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state.
Pe baza unei arhive foto, s-a calculat un număr total de peste 850 de înscrisuri realizate în ultimii 7-8 ani la nivelul întregii ţări. Numai pentru scrierea mesajelor din anul 2012 s-au consumat 260 de spray-uri cu vopsea, a dezvăluit D. Cristian.
Realizarea unirii celor două ţări este privită cu scepticism chiar şi de către cei șase, însă asta nu-i descurajează. D. Cristian spune că se vede scriind pe pereţi „Basarabia e România” şi la 80 de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu